marți, 22 septembrie 2009

Initiativa Caraman. Teatrul românesc in Romania

Puteti adera la Initiativa colegului Stefan Caraman pina la 1 oct. O vom trimite apoi camerelor parlamentului

SENATULUI ROMÂNIEI

Stimate doamne şi stimaţi domni parlamentari.
După 1989 artele spectacolului au avut şansa să se descătuşeze de cutume şi constrângeri şi odată cu ele a apărut şi şi-a făcut loc timid şansa creaţiei dramatice româneşti. Si totusi, din păcate, şansa piesei româneşti contemporane autentice de a fi jucată în faţa publicului nostru a fost în tot acest răstimp obturată de atitudinea potrivnică a conducătorilor de teatru, de pasarea obositoare a autorului dramatic român de la statutul de om de teatru la cel de scriitor şi invers, de nerecunoaşterea acestui statut chiar de lumea teatrului, de nepăsarea majorităţii regizorilor români care par lipsiţi de curaj, încremeniţi în parantezele strâmte ale dramaturgiei verificate, clasice, bătătorită de atâtea şi atâtea versiuni şi, finalmente, de punerea la index chiar de către instituţiile care ar trebui să facă cei mai mulţi paşi în direcţia promovării valorilor teatrale româneşti.
Remarcăm an de an pe afişele teatrelor româneşti de stat aceleaşi piese şi aceiaşi autori – în cea mai mare parte aparţinând culturilor străine - piese reluate la nesfârşit, de la o sală la alta, dintr-un oraş în altul, propuneri previzibile, alegeri repertoriale neadecvate vremurilor pe care le trăim şi contrazicând regula simplă potrivit căreia teatrul oferă şi trebuie să ofere feedback realităţii imediate. Sunt teatre importante în ţară care nu au mai programat de ani de zile o piesă autohtonă contemporană, scrisă pentru spectatorii zilelor noastre. De asemenea, sunt tot mai mulţi autori străini, unii de calitate îndoielnică, importaţi fără nici un criteriu de valoare şi jucaţi numai pentru că sunt subiectul unor schimburi de facilităţi între cei care îi promovează şi oamenii noştri de teatru (burse în străinătate, onorarii mari pentru traducători, invitaţii la diverse evenimente peste graniţă, premii ale Institutuelor straine de cultura, diverse alte schimburi interesate). Sunt tot mai mulţi regizori români care reiau aproape anual acelaşi text clasic străin (de regulă Shakespeare, Cehov, etc.) în teatre diferite, numai ca să bifeze o producţie, numai ca să încaseze un onorariu. Nici un act de curaj, nicio iniţiativă de a demonstra calităţile lor şi pe o piesă românească de astăzi. Excepţiile care mai colorează din când în când stagiunile rămân doar excepţii. Şi poate cel mai tragic, marii noştri autori moderni (Ionesco, Solomon, Naghiu, Sorescu) sunt trecuţi, inconştient şi nejustificat, la index şi condamnaţi la uitare.
Suntem un grup de autori dramatici români care cred cu tărie că piesa românească de teatru este sau, mai degrabă, poate deveni un produs cultural valoros şi mai ales competitiv. Credem, de asemenea, că aplecarea cu mai multă atenţie şi curaj a tuturor factorilor decizionali din teatru asupra textului dramatic românesc, montarea într-o proporţie mult mai mare a pieselor noastre pe scenele teatrelor de stat (aşa cum
se-ntâmplă cu dramaturgia naţională în toate ţările Uniunii Europene), popularizarea autorilor români de către instituţiile de cultură măcar la jumătatea agresivităţii cu care o fac instituţiile altor ţări aici în România ( Cervantes Institute, Institutul Francez, Goethe Institute, etc.), recunoaşterea, finalmente, a statutului nostru, toate acestea, pot conduce la apariţia mult invocatelor capodopere, a pieselor valoroase şi capabile să ne plaseze în rândul dramaturgiilor importante ale lumii şi ale vremii.
Solicităm, aşadar, Legislativului Român să iniţieze şi să adopte un act normativ (eventual un amendament la Legea Teatrelor) care să ofere producţiei autohtone de text de teatru şansa de care are nevoie. Solicitam ca Legea Teatrelor sa isi deschida spiritul si litera si asupra creatiei dramatice romanesti contemporane. Solicitam ca prin această lege sau articol de lege, toate teatrele româneşti finanţate din bugetele publice (adică plătite de cetăţeni români) să cumpere, să producă şi să programeze în mod obligatoriu în repertoriul stagional premierele a cel puţin două piese româneşti contemporane. Ne susţinem cererea cu următoarele argumente :
Există o mulţime de piese scrise de după 1990 de valoare şi de mare valoare, certificate de concursul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului ori de concursul „Camil Petrescu” patronat de Ministerul Culturii din Romania. În cei aproape 15 ani de când există aceste competitii, au fost premiate şi nominalizate aproximativ 60 de piese, citite şi certificate de specialişti din teatru : critici şi regizori. Facem cunoscut că nici UNITER şi nici MCC nu au dus până la capăt acest demers prin sprijinirea şi producerea unor spectacole bazate pe textele premiate, motiv pentru care din acest portofoliu au ajuns pe scenă mai puţin de 10% si majoritatea doar in mod intamplator - considerăm acest lucru anormal, si total injust. Tocmai acest portofoliu contrazice ideea lansată de multă vreme în Agora precum că autorii români sunt netalentaţi sau neimportanţi, lucru neadevărat. Este pur şi simplu o avere a creativităţii româneşti aruncată la coş din cauza unor interese meschine sau din limitare şi necunoaştere.
Toate teatrele româneşti de stat sunt plătite din contribuţiile băneşti ale cetăţenilor români care trăiesc realităţi româneşti şi care vorbesc limba română. Este obligaţia Statului – prin intermediul instituţiei teatrale pe care o finanţează – să întoarcă acest gest promovând spectacole româneşti, care reflectă realităţi, sensibilităţi şi caractere româneşti.
Prin această solicitare nu se diminuează cu nimic deschiderea pe care trebuie să o aibă orice instituţie de teatru către cultura universală, către piesa străină sau clasică, dimpotrivă. Solicitarea noastră e menită doar să aducă un echilibru în repertoriul teatrelor de stat, să aşeze în condiţii de piaţă nepărtinitoare, egale textul românesc contemporan în competiţia cu textele autorilor străini sau clasici.
Pe termen lung se creează condiţiile apariţiei unei producţii anuale valoroase şi valide. Este foarte posibil ca la început paşii să fie modeşti, spectacolele să nu fie tocmai cele mai reuşite dar orice construcţie de mare anvergură presupune încercări şi retuşuri, eşecuri asumate şi multă muncă, mult efort fizic şi creativ. Procesul însă se va distila în timp, vor apărea tot mai mulţi autori valoroşi încurajaţi de faptul că piesele lor vor fi valorificate, vor apărea tot mai mult regizori care vor descoperi că există creaţii artistice româneşti capabile să le incite creativitatea şi pe care vor dori să le monteze din proprie iniţiativă.
Se acoperă, în sfârşit, o nevoie reală a publicului de teatru (verificată cu asupra de măsură de câte ori s-a ivit ocazia) pentru piesele româneşti, pentru poveştile de viaţă actuale româneşti, pentru personaje româneşti şi pentru creaţia românească în general
A trecut prea mult timp în care creaţia dramatică românească a fost marginalizată. Credem că a venit momentul ca dumneavoastră, în calitate de legiuitori dar şi de păstrători şi protectori ai limbii şi creaţiei literare române, să faceţi acest gest de îndreptare a acestei situaţii. Altfel, vom asista neputincioşi la dispariţia dramaturgiei româneşti de pe scena teatrelor şi a culturii naţionale şi universale.
Ştefan Caraman
Radu Macrinici
Saviana Stanescu
Horia Gârbea
Mircea Radu Iacoban
Ioan Peter
Mugur Grosu
Lucia Verona
Paul Everac
Dinu Grigorescu
Emil Lungeanu
Emil Mladin
Ioan Drăgoi,
Adrian Mihalache
Paşcu Balaci
Mircea M. Ionescu
Valentin Busuioc
Dan Mihu
Sânziana Popescu
Olga Delia Mateescu
Constantin Abăluţă
Octavian Soviany

luni, 21 septembrie 2009

CLUBUL DRAMATURGILOR - O NOUĂ STAGIUNE

Uniunea Scriitorilor din România
Clubul Dramaturgilor

Dragi colegi,

Vă anunţăm că luni 28 septembrie la ora 18,00 îşi reia activitatea Clubul Dramaturgilor. Actorii Anca Bejenariu, Ioan Chelaru şi George Mottoi vor citi piesa Yorik  de Ioan Chelaru “Este o elegie filozofică în dialog, un Hamlet înainte de Hamlet pentru că se petrece exact în clipa când regele se hotărăşte să i se arate fiului său, Hamlet junior,  în chip de fantomă,  parcă anume pentru a perpetua nesfârşitele crime”(Mircea Ghiţulescu, Istoria literaturii române. Dramaturgia). Spectacolul lectură va fi precedat de relansarea  volumului de Teatru de Ioan Chelaru. Întâlnirea va avea loc, ca de obicei, la sediul Uniunii Scriitorilor, Calea Victoriei, 115,  în Sala Oglinzilor. Tot ca de obicei, lectura va fi urmată de dezbateri, moderate de criticul Mircea Ghiţulescu.

miercuri, 16 septembrie 2009

Raportul de activitate

Secţia de dramaturgie şi critică dramatică

Raport de activitate pe perioada 2005-2009

A fost o perioadă bogată în evenimente şi activităţi, de aceea voi încerca să le menţionez cît mai sintetic.

Voi începe cu participarea secţiei de dramaturgie la manifestările organizate în septembrie 2006, cu prilejul reuniunii de la Bucureşti a Comisiei internaţionale de teatru francofon, condusă de dl. Emile Lansman. În cadrul acestor manifestări a avut loc o întîlnire specială la Clubul Dramaturgilor. Importanţi actori bucureşteni au citit, în franceză, fragmente din piesele unor membri ai secţiei. În vederea aceluiaşi eveniment am alcătuit o Antologie care cuprinde 14 piese de autori români traduse în limba franceză. Antologia este în curs de apariţie la o editură bucureşteană. Pentru perioada următoare, dacă şi condiţiile financiare vor fi favorabile, vom încerca să realizăm şi o antologie în engleză.

Clubul Dramaturgilor, condus de Mircea Ghiţulescu (care este şi directorul revistei Drama), reuşeşte să atragă, în ultima luni a fiecărei luni, un mare număr de dramaturgi şi critici, membri ai secţiei sau viitori membri, ca şi un public fidel. De remarcat creşterea calităţii lecturilor, la care îşi dau concursul actori şi regizori cu renume din Bucureşti şi din alte oraşe.

Alte evenimente, organizate sub egida ASB sau nu, au beneficiat de participarea activă a membrilor secţiei - programul de lecturi publice al Uniunii Scriitorilor, Festivalul Comediei Româneşti (FestCO), serile de literatură şi muzică de la Muzeul Literaturii, lecturile publice organizate de dl. Paul Everac, manifestările de la Biblioteca Metropolitană sau de la Primăria sectorului 2, precum şi Festivalul Premiile Lili, pe care l-am organizat împreună cu mai mulţi colegi, festival în cadrul căruia au avut loc mai multe lecturi publice, inclusiv de texte dramatice.

Aprecierea de care se bucură membrii secţiei de dramaturgie şi critică dramatică este dovedită şi de premiile şi menţiunile obţinute la diferite concursuri. Foarte vizibilă este şi participarea unor membri ai secţiei în juriile unor manifestări teatrale importante.

În această perioadă, secţia a pierdut, din nefericire, un număr de membri, dar a cîştigat alţii, fie prin transfer de la alte secţii, fie prin primirea în Uniune a unor dramaturgi şi critici dramatici de valoare. În vederea primirii, am studiat în detaliu dosarele şi le-am avizat pentru comisia de validare, de asemenea am consiliat mai mulţi candidaţi pentru depunerea dosarelor.

Mai trebuie spus că au avut loc periodic şedinţe ale biroului secţiei, în formula completă sau restrînsă. Am menţinut permanent legătura cu membrii secţiei prin telefon sau E-mail, fie că era vorba de anunţuri legate de acordarea unor drepturi băneşti, de cotizaţii, de invitaţii la Clubul Dramaturgilor şi alte manifestări de profil sau de popularizarea unor concursuri de dramaturgie şi a altor evenimente din ţară şi din străinătate. Am participat la şedinţele conducerii ASB şi la ale Consiliului Uniunii. Trebuie, în acest context, să vorbesc despre excelenta colaborare cu colegul nostru de secţie Horia Gârbea, care, în calitatea lui de preşedinte al ASB şi membru în Comitetul director al Uniunii, a acordat un sprijin substanţial acţiunilor noastre.
.
Am susţinut, publicistic şi mediatic, evenimentele şi cărţile membrilor secţiei, am promovat imaginea lor şi a dramaturgiei româneşti în diferite medii şi ocazii, la festivaluri, lansări, momente omagiale, în ţară şi în străinătate.

Am încheiat un parteneriat cu GEOECOMAR, pentru organizarea în luna mai 2010 a unui colocviu de dramaturgie românească în Delta Dunării, la bordul vasului Istros şi pe pontonul Halmyris.

Am iniţiat BIBLIOTECA DE DRAMATURGIE. În cadrul acestui proiect, toţi dramaturgii sunt invitaţi să contribuie cu volumele lor la o bază de date pe care o dorim cît mai cuprinzătoare, cu o componentă fizică la sediul ASB şi una electronică.

Am creat, dezvoltat şi actualizat site-ul ASB, cu informaţii depre activitatea Asociaţiei şi a Uniunii, dar şi cu date de contact pentru acei scriitori care au adresă de E-mail sau/şi adresă web. Trebuie să mulţumesc doamnelor Adriana Niculae şi Gabriela Andrei pentru ajutorul pe care mi l-au dat la realizarea şi actualizarea evidenţei online.

De asemenea, am creat şi actualizat site-ul revistei Drama, care include, la rubrica „Clubul dramaturgilor”, o bază de date online cu textele pieselor citite în cadrul clubului.

Am creat un blog al ASB - „Scriitori din Bucureşti”, pentru toţi membrii ASB.

Şi, foarte recent, am lansat blogul „Dramaturgi bucureşteni”, un spaţiu de dialog între dramaturgii din Bucureşti, dar şi între dramaturgi şi public. Este locul în care autorii dramatici bucureşteni au posibilitatea de a-şi anunţa lansările şi premierele - sperăm, cît mai numeroase - şi alte evenimente, dar şi de a discuta despre teatru. Toţi membrii secţiei care au acces la Internet sunt invitaţi să participe la acest proiect. Un viitor parteneriat cu un alt blog specializat în teatru va aduce şi mai multă vizibilitate activităţii noastre.

Lucia Verona

joi, 3 septembrie 2009

Adunări generale de alegeri ale secţiilor Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti

În ziua de 3 septembrie a avut loc, la sediul Uniunii Scriitorilor, Adunarea Generală a Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti. A fost prezentat raportul de activitate pe ultimii patru ani şi au fost alese noile organisme de coordonare ale secţiei. Membri prezenţi l-au ales ca preşedinte al secţiei pe Gabriel Dimisianu care va face parte şi din Consiliul USR alături de Daniel Cristea-Enache, Dan Cristea şi Mihai Zamfir, aleşi cu acelaşi prilej. Au fost desemnaţi şi delegaţii secţiei la conferinţele ASB şi USR. Marţi 8 septembrie, se va desfăşura Adunarea Generală a Secţiei de Literatură pentru Copii şi Tineret a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti. Celelalte adunări de secţii se vor ţine la datele de 14 septembrie (Traduceri), 17 septembrie (Dramaturgie şi Teatrologie), 21 septembrie (Poezie) şi 22 septembrie (Proză). Conferinţa Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti va avea loc luni 2 noiembrie, iar Conferinţa Uniunii Scriitorilor luni 23 noiembrie.