Filialele București ale Uniunii Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe încetarea din viață a distinsului critic de artă Dan Hăulică.
Dan Hăulică s-a născut la 7 februarie 1932, Iaşi. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi, a făcut studii de istoria artei la Bucureşti, devenind cadru universitar la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu" din Bucureşti. În perioada 1956-1958, şi-a desfăşurat activitatea ca redactor la "Gazeta literară", fiind apoicercetător la Institutul de istorie şi teorie George Călinescu. În 1963 a fost numit redactor-şef al revistei Secolul 20, calitate păstrată pînă în 1990. În 1981 a fost ales preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, iar între 1990 şi 2002 a fost ambasador al României la UNESCO. Din 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române. A debutat publicistic în „Iaşul literar" (1953), iar editorial cu volumul de studii şi eseuri Critică şi cultură, apărut în 1967. Importante eseuri ale sale au fost dedicate lui Constantin Brâncuşi şi istoriei picturii româneşti. A mai publicat volume însemnate precumGeografii spirituale (1973), Nostalgia sintezei (1984). De o mare apreciere s-a bucurat eseul Corpul uman - „Defense et illustration".Dintre operele sale mai pot fi menționate Peintres roumains, I-II, Paris, 1965, Critică și cultură, 1967, Brâncuși ou l'Anonymat du genie, 1967, Dimensiuni ale artei moderne, 1992. A prezentat sute de expoziții de artă și a scris numeroase articole în presa culturală din România și din străinătate.
Prin dispariția maestrului Dan Hăulică arta și cultura românească suferă o dureroasă, ireparabilă pierdere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu